Am preluat materialul urmator de pe siteul Surse.org si vrem doar sa facem cateva precizari inainte:
Rugam cititorii sa studieze cu maxima atentie textul Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date si apoi sa citeasca articolul in cauza. Astfel, cititorii vor fi in masura sa inteleaga caracterul profund ilegal al Recensamantului din 2001, - in sectiunea cu privire la colectarea si prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru cei care nu doresc sau nu au timp sa parcurga legea, - va spunem ca obtinerea si prelucrarea acestor date se face numai de catre structuri constituite pentru siguranta si ordinea publica, pentru siguranta nationala si similare. In sensul Legii 677/2001 ANUMITE date nu pot fi cerute si prelucrate sub nici o forma, decat cu acordul EXPLICIT al celui in cauza. Daca acordul nu a fost clar si explicit, datele colecate pana atunci vor fi distruse si nu stocate in orice forma.
Nu vrem sa ne hazardam in speculatii, insa atragem atentia asupra faptului ca in ultimii ani s-au inmultit in mod alarmant cazurile in care datele personale ale unor cetateni au fost folosite in scopul incheierii unor contracte si tranzactii fara stirea presoanelor in cauza, sau a unor operatiuni ilegale.
De asemenea va supunem atentiei urmatoarea situatie:
In anul 1990 populatia Romaniei era de 23 milioane, iar pe listele de alegatori erau inscrise aproximativ 17 milioane persoane cu drept de vot, restul fiind in special minori sub 18 ani.
Stim, - din datele ambigue furnizate de institutele de statistica, faptul ca de 21 de ani incoace, populatia este in scadere permanenta, datorita sporului natural negativ, precum si datorita unei emigrari masive dar imposibil de cunoscut cu precizie. Anumite date dezvaluie faptul ca peste 2 milioane de cetateni romani sunt plecati din Romania. Ceea ce ne duce la o cifra a populatiei actuale de maxim 21 milioane. Daca scadem si numarul cu care populatia s-a diminuat datorita natalitatii tot mai mici si a unei mortalitati in crestere, - ajungem la concluzia ca pe teritoriul Romaniei, astazi nu sunt mai mult de 19 milioane de cetateni. Si cu toate acestea, pe listele electorale de la ultimele alegeri figurau nu mai putin de 18 milioane alegatori.... Adica... populatia scade, insa numarul de alegatori creste semnificativ. Oare asa sa fie? Stim de la Ministerul Invatamantului ca exista aproximativ 2 milioane de elevi minori. Un numar extrem de mare, dar imposibil de precizat cu exactitate o constituie minorii care au abandonat scoala. Cu toate acestea, prof. Romica Trandafir a avansat o cifra de aproximativ 3 milioane de minori traitori azi la noi in tara. La o populatie de 19 milioane? Din care 18 milioane majori cu drept de vot? Vedeti cum "incertitudinea" se cifreaza la 1 milion de cetateni..... ce ne spun toate acestea? Conspirationistii vor spune ca un milion de voturi sunt deja "asigurate" in acest fel pentru Puterea actuala, - daca coroboram datele si luam in calcul si acest controversat recensamant.
Noi va lasam pe dvs sa judecati si va invitam sa cititi materialul de care va vorbeam:
Stiati ca NUMAI operatorii de date cu caracter personal, - care au atestare in acest sens, - au voie in mod legal sa ceara si sa proceseze datele personale ale cetatenilor? Conform legii, uumai politia, serviciile de evidenta populatiei din cadrul primariilor precum si serviciile de informatii au acest drept. Cum se face insa, ca niste cetateni desemnati ca recenzori, cetateni care nu au in nici un caz certificare pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, - fac acest lucru? Ati vazut legitimatiile acestor recenzori? Nu au nici fotografii, nici elemente de siguranta. Oricine are o imprimanta color isi poate fabrica o astfel de legitimatie si poate aplica o stampila scanata...
Cum se face ca INS prelucreaza astfel de date?
INS nu a cerut voie să strângă o bună parte dintre datele din formular.
Iată și răspunsul la întrebarea “de ce este închisă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal exact în perioada recensământului, cu o zi decalaj”. Asta pare să fi fost singura soluție de “compromis” pentru ca instituția să nu oprească recensământul cu totul, la sesizările cetățenilor.
Conform Legii 677/2001, fiecare operator care lucrează cu date personale trebuie să își notifice activitatea ANSPDCP printr-un formular în care bifează fiecare tip de informație colectată.
Notificarea INS a fost depusă în 12 ianuarie 2007, la scurt timp după înființarea ANSPDCP, și are numărul de înregistrare 15.
Poate fi găsită pe site-ul instituției sau, în caz că și site-ul își întrerupe operațiunile cu publicul, aici!
Ei bine, doar o parte dintre activități sunt bifate. Dintre cele prezente și pe formularul de recensamânt, iată ce are voie INS să ceară:
numele și prenumele, inclusiv ale membrilor de familie
- sexul
- data și locul nașterii
- cetățenia
- date din actele de stare civilă
- adresa
- profesia
- formarea profesională, diplome, studii
- originea etnică*
- s-au gândit chiar și la CNP*
Iată, însă, ce nu nu are voie INS să ceară:
- semnătura
- locul de muncă
- situația familială
- date privind bunurile deținute
- convingerile religioase*
- date privind starea de sănătate*
(*date considerate “cu caracter special”)
INS nu a bifat nici o categorie de destinatari și nici garanțiile care însoțesc dezvăluirea datelor către terți. De asemenea, INS nu a specificat că va distruge datele sau că le va transfera.
Legea mai cere și ca fiecare dintre persoanele împuternicite de INS pentru a colecta date să fie înregistrată la ANSPDCP. În caz contrar, nu au voie să întrebe nimic.
Se pare că Emil Boc a irosit prea repede superlativele când a spus despre bâlbâiala cu CNP că ar fi “forma supremă a incompetenţei”.
Sursa
Mai cititi si:Anti Recensamant 2011. De la ABUZ la REFUZ!!! Informatii vitale!
Iată și răspunsul la întrebarea “de ce este închisă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal exact în perioada recensământului, cu o zi decalaj”. Asta pare să fi fost singura soluție de “compromis” pentru ca instituția să nu oprească recensământul cu totul, la sesizările cetățenilor.
Conform Legii 677/2001, fiecare operator care lucrează cu date personale trebuie să își notifice activitatea ANSPDCP printr-un formular în care bifează fiecare tip de informație colectată.
Notificarea INS a fost depusă în 12 ianuarie 2007, la scurt timp după înființarea ANSPDCP, și are numărul de înregistrare 15.
Poate fi găsită pe site-ul instituției sau, în caz că și site-ul își întrerupe operațiunile cu publicul, aici!
Ei bine, doar o parte dintre activități sunt bifate. Dintre cele prezente și pe formularul de recensamânt, iată ce are voie INS să ceară:
numele și prenumele, inclusiv ale membrilor de familie
- sexul
- data și locul nașterii
- cetățenia
- date din actele de stare civilă
- adresa
- profesia
- formarea profesională, diplome, studii
- originea etnică*
- s-au gândit chiar și la CNP*
Iată, însă, ce nu nu are voie INS să ceară:
- semnătura
- locul de muncă
- situația familială
- date privind bunurile deținute
- convingerile religioase*
- date privind starea de sănătate*
(*date considerate “cu caracter special”)
INS nu a bifat nici o categorie de destinatari și nici garanțiile care însoțesc dezvăluirea datelor către terți. De asemenea, INS nu a specificat că va distruge datele sau că le va transfera.
Legea mai cere și ca fiecare dintre persoanele împuternicite de INS pentru a colecta date să fie înregistrată la ANSPDCP. În caz contrar, nu au voie să întrebe nimic.
Se pare că Emil Boc a irosit prea repede superlativele când a spus despre bâlbâiala cu CNP că ar fi “forma supremă a incompetenţei”.
Sursa
Mai cititi si:Anti Recensamant 2011. De la ABUZ la REFUZ!!! Informatii vitale!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu